emotia


‘Am emotii!!!! Daca nu o sa inteleaga mare lucru din explicatiile mele?!!! 🙂

‘Mi-e frica de mor! Parca nu mai stiu nimic si imi tremura mainile!’

‘Are asteptari prea mari de la mine! Nu cred ca fac fata, am mari emotii!’

‘Mi-e rusine sa intreb, daca ma repede sau se uita urat?’

‘Daca nu reusesc de data asta?’

‘Sunt asa de bucuroasa incat imi dau lacrimile!’

‘Ce bine, la asta nu ma asteptam!’

Emotia…o reactie la un stimul exterior sau interior, o stare de sensibilitate, o forma de adaptare, de protectie, de exprimare.

latin. emotionis, e-exterior, motio-miscare

emotii pozitive: bucurie, surprindere, interes

emotii negative: tristete, frica, dezgust, rusine, furia

Sa iti exprimi liber emotiile este un act de curaj, de asumare a trairilor tale, de a arata cine esti si ce simti. Este un act eliberator, care ne dezvaluie noua insine si lumii inconjuratoare cum primim anumite informatii.

Copiii, prin reactiile lor spontane ne dezvaluie ce  nevoi au, ce simt, ce le place si ce nu. Parintii recunosc in reactiile copiilor lor anumite trairi, sensibilitati, pe care alti adulti le pot interpreta diferit. De aceea sunt incurajati, intrebati, rugati sa isi exprime liber emotiile atat pe cele pozitive cat si pe cele negative.

Ulterior, exprimarea unor emotii(mai ales din categoria celor negative) tinde sa fie ascunsa, reprimata, tratata ca o slabiciune. Si aici intervin fel si fel de specialisti care se intrec in descifrarea lor: limbajul corporal, testari, detectari mai mult sau mai putin formale.

Sigur, exista situatii cand ‘mascarea’ emotiilor are ca scop  netulburarea celor mai sensibili, a persoanelor in suferinta, a copiilor,  mai ales ca stim prea bine, emotiile sunt contagioase!

Exista situatii cand emotiile declansate ne expun latura negativa: gelozie, invidie, rautate, manie etc si consecintele lor sunt dificil de suportat de anturajul nostru.

Ce e de facut? le reprimam, ne invinovatim, ne simtim rusinati, ne pedepsim?

vrem-nu vrem, de vreme ce s-au manifestat inseamna ca fac parte din ceea ce suntem, asa ca…

analizam situatia: ce simt mai exact? ce a declansat? ce imi lipseste?

stabilim conexiuni: cand am mai simtit aceeasi emotie? consecinte? ma ajuta?

explicam reactia: cum ma afecteaza modul in care reactionez? dar pe cei din jur? cum reactionez la emotia altei persoane?

identificam sentimente: cum ma simt? ce simt? daca nu as fi simtit acea emotie, ce reactie m-ar ajuta?

concluzii: pot sustine emotia fizic si psihic? imi asum consecintele exprimarii acesteia? cum intampin rectiile celor din jur?

 

Mai toate alegerile noastre se bazeaza pe emotii, asa ca merita atentia noastra.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2 gânduri despre “emotia

  1. Frumos scris! Calitatea vieților noastre depinde de calitatea întrebărilor pe care ni le punem singuri.
    O emoție durează între 3 și 5 secunde. Ce depășește e dorința conștientă sau mai degrabă inconștientă de a o prelungi, întări, amplifica.
    Fericirea e construită din tot spectrul de emoții primare și derivate, bine dozate, echilibrate astfel încât să ne ducă în direcția dorintă și nu invers.

    Apreciat de 2 persoane

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s