de toamnă

pământul respiră suflul divin frunze, inimi uitate ce jertfa pretind desculți rătăcim printre veacuri în cuiburi de crengi poposim latră un caine departe, prin timp   ciulinii pe câmp ramași singuratici așteaptă uscați schimbări în destin plouă marunt, plouă demult picuri de taină din suflet de toamnă iubirea eternă se preface în vin.