aer

scrie cu nori frământările firii, spumegă valuri în mii de culori, se rotește subtil, undă prin trupuri, se strecoară-n adâncuri, se întoarce prin timp, cu ploi de iubire sărută pământul, cântă în lemne și râde-n scântei, în neguri se avântă, rămas în lumină martor al vieții, anonim călător, prieten cu moartea, uneori infidel aer –…

iarna

ascunde-te de tine, ascunde-te în ceață, în ger, în ochi de păsări, ascunde-te-n suflare. ascunde-te în lună, mănâncă o portocală, ascunde-te în brumă, aprinde o lumânare. ascunde-te-n ninsoare, în fluturi albi, în rouă. ascunde-te-n argint, în binecuvântare. ascunde-te în cetini, ascunde-te-n cenușă, ascunde-te-n tăcere, în clopot, după ușă. ascunde-te-n pustiu, în vifor, în troiene, ascunde-te…

așa

în tot și în nimic mai ales când plouă în nopți fără lună infinit, demult, permanent punct cardinal intrinsec fără senzații, fără culoare fără forme, fără habar subconștient așa…dincolo de gând

spirit bătrân

acum/ ca și când/ altfel/ singur/ uneori/ și?/ fără/ sau cu/ simplu/ oglinzi/ lin/ din nou/ sincron/ mai știi? foto: © Adam Lupton (Brooklyn,NewYork-USA) source: Art of Bodys

om

…referitor la condiția umană, limitele ne sunt oglinzi în destin. când putem fi oricine pentru oricine atunci ‘uman’ înseamna ‘sunt’.